Priviți printre gratii, prizonierii de ieri!
Cum cată în Roma, altarul tăcerii!
În lanțuri sunt strânși, ca fiarele nopții
Dar ochii cei veșnici caută cheile porții.
Priviți-i pe ei, voi, ce astăzi uitați
Și luați-le lanțurile, căci voi le purtați!
Iar gleznele lor, cu sânge și răni
Sunt astăzi covor, pentru-al patriei corn.
Din el ei rasună, cu el ei s-adună
Să-și ia înapoi, glia strabună...
Din poemul "Negura", Copwright De sabie și Neam Blog
